Ce însemna mentalitatea deschisă și mentalitatea fixă?

În urmă cu peste 30 de ani, Dr. Carol S. Dweck, profesoara de psihologie la Universitatea Stanford, și colegii ei au devenit interesați de atitudinea elevilor față de eșec. Au observat că unii elevi făceau față eșecului, în timp ce alți elevi păreau devastați chiar și de cel mai mic eșec. După ce a studiat comportamentul a mii de copii, Dr. Dweck a inventat termenii de „mentalitate fixă” ​​și „mentalitate deschisă” pentru a descrie atitudinea oamenilor fată de învățare. Când elevii cred că pot deveni mai inteligenți, înțeleg că efortul îi face mai puternici. Prin urmare, depun efort suplimentar, ceea ce duce la realizări superioare.

O mentalitate deschisă este atunci când elevii înțeleg că abilitățile lor pot fi dezvoltate.

Descoperirile recente din domeniul necunoștinței ne-au arătat că creierul nostru este mult mai maleabil decât am știut vreodată. Cercetările privind plasticitatea creierului au arătat cum se pot schimbă legăturile dintre neuroni odată cu experiența acumulată. Cu timpul, se dezvoltă noi conexiuni neuronale și se întăresc cele existente.

În timp ce toate aceste descoperiri din domeniul necunoștinței câștigau teren, cercetătorii au început să înțeleagă legătura dintre mentalitate și realizări. Dacă tu  crezi că al tău creier se poate dezvolta, te comporți diferit. Așadar, cercetătorii s-au întrebat: „Putem schimbă mentalitățile? Și dacă da, cum?” Și astfel au început o serie de studii care au demonstrat că putem schimba într-adevăr mentalitatea unei persoane de la o mentalitate fixă la o mentalitate deschisă și, atunci când o facem, această duce la creșterea motivației și a realizărilor. De exemplu, elevii din clasa a VII-a care au fost învățați că al lor creier crește dacă depun efort, au înregistrat o creștere clară a notelor la matematică. 

Sunt unii oameni mai inteligenți în mod natural decât alții?

Oamenii se nasc cu structuri genetice unice, ceea ce înseamnă că sunt inițial mai buni decât alții la diferite lucruri. Cu toate acestea, cei cu o mentalitate deschisă cred că se își pot îmbunătăți oricând abilitățile sau chiar pot depăși talentele naturale ale altora. 

Personale care au o mentalitate fixă cred că abilitățile lor de bază, precum inteligența sau talentul, sunt pur și simplu trăsături date, înnăscute. Ei cred că numai talentul creează succes, fără a depune efort.

Personale care au o mentalitate deschisă cred că abilitățile lor de bază pot fi dezvoltate prin dăruire și efort, iar creierul și talentul sunt doar punctul de plecare. 

Elevii care au o mentalitate fixă ​​renunță atunci când nu pot rezolva o problemă și se declara înfrânți. Acest lucru poate fi în detrimentul eforturilor viitoare. Elevii care au o mentalitate deschisă lucrează continuu pentru a-și îmbunătăți abilitățile. Totul este să determinăm elevii să se adapteze unei mentalități deschise.

De ce contează, oricum?

Studiile au mai demonstrat că practica profesorilor are un impact foarte important asupra mentalității elevilor, iar feedbackul pe care profesorii îl oferă poate încuraja un copil să aleagă provocările sau, din contra, să găsească o rezolvare mai rapidă, mai ușoară. Când elevii au o mentalitate deschisă, aceștia își asumă provocările, crescându-și astfel abilitățile.

Modul în care interacționăm și încurajăm elevii afectează atitudinea lor față de învățare. O mentalitate deschisă este diferența dintre un elev care renunță, deoarece „nu este o persoană matematică” și unul care încearcă. Dar o mentalitate deschisă nu înseamnă doar efort. Dr. Dweck spunea în 2015: „În mentalitatea fixă, totul ține de rezultat. Dacă eșuezi – sau dacă nu ești cel mai bun – totul a fost irosit. Mentalitatea deschisă le permite oamenilor să prețuiască ceea ce fac, indiferent de rezultat. Se ocupă de probleme, trasează noi cursuri, lucrează la probleme importante. Poate că nu au găsit leacul pentru cancer, dar căutarea a fost profund semnificativă ”.