Educația în derivă – Rapoarte vs Rezultate

Ați avut vreodată curiozitatea să citiți o raportare de țară pe EDUCAȚIE la nivel european? Adică, cu ce se laudă România în anualele de raportare și analiză încă din 2003. Din păcate, nici acum, în 2020, nu putem să ne lăudăm cu aceste rezultate.

Ei bine…

Prezentare Raport – DIGI 24 LIVE

Fig 1. Procentajul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al performanței la matematică 2009

Din această situație, reiese clar că, în România, procentul elevilor fără cunoştinţe de bază la matematică a fost mult mai mare, adică peste 40% dintre elevii acestor ţări n-au atins Nivelul 2.

Cu toate acestea, iată cum raportează România situația învățământului matematic:

1. România a raportat încă din 2010/2011 că există 5 arii de competențe a matematică, făcând distincţia dintre deprinderile generale şi specifice, existente în documentele fundamentale ale disciplinei şi alte materiale în care există referiri la relaţia dintre deprinderi şi metodele didactice şi/sau procedurile de evaluare, conform Fig 2

Fig 2. Deprinderi şi competenţe prevăzute în curriculumul la matematică şi/sau în alte documente oficiale ale disciplinei, nivelurile 1 şi 2 ISCED

Mai mult, în România sunt menţionate, în acelaşi timp, strategii didactice de predare specifice şi recomandări pentru evaluarea elevilor, care urmăresc toate cele cinci arii de deprinderi. România raportează că ‘aplicarea matematicii în contextul vieţii reale’ este unul dintre scopurile curriculei şi/sau a altor documente de orientare.

2. În ceea ce privește monitorizarea și revizuirea coerenței dintre curricula și manuale, autoritățile educaționale din România raportează încă din 2010/2011 că monitorizează şi revizuieste coerenţa dintre manualele de matematică/materialele de învăţare şi alte documente de reglementare și că acest lucru se face prin instituții specializate (Fig 3)

Fig 3. Monitorizarea coerenţei manualelor cu programele analitice la matematică, nivelurile 1 şi 2 ISCED

3. Referitor la politicile naționale pentru îmbunătățirea rezultatelor, România declară că există ghiduri naţionale care se adresează problemei nivelului scăzut de performanţă la matematică, nivelele ISCED 1 şi 2 (Fig 4)

Fig 4. Ghiduri Ghiduri naţionale care se adresează problemei nivelului scăzut de performanţă la matematică, nivelele ISCED 1 şi 2

Având în vedere cele de mai sus, care ar fi cea mai înțeleaptă soluție?

1) să corecteze raportări eronate transmise la instituțiile europene abilitate cu elaborarea de politici și recomandări în domeniul educației și să își asume aceste decalaje dintre realitatea din România și rezultatele slabe pe care le avem sau

2) să ridice educația și învățământul la nivelul raportărilor României?

Studiul matematicii în școală și tendințele internaționale

Tendințele la nivel internațional și valoarea / rolul disciplinei matematicii în școală subliniază faptul că matematica școlară ar trebui să aibă o perspectivă socială mai mult decât o valoare academică. Pe acest principiul sunt create și evaluările naționale ale sistemelor de învățământ din alte țări. Aceasta înseamnă că educația matematică trebuie să fie legată de practică și să reflecte interdisciplinaritatea / multidisciplinaritatea învățării.

Astfel, Matematica să capete atribuții aplicative care se dezvoltă prin: abilitatea de a gândi logic și structurat, elevii să devină capabili de a face interpretări și previziuni, de a folosi termeni cantitativi și calificativi în identificarea de strategii și soluții de rezolvare pertinente.

Din păcate, în România se pun încă bazele proceselor de memorare și reproducere a formulelor matematice folosite în rezolvarea exercițiilor și problemelor prin calcul repetat. Nu se predă și nu se insistă deloc pe rezolvarea situaţiilor-problemă, analiza independentă, formularea de ipoteze de lucru și de rezolvare, nu se încurajează dezvoltarea și aplicarea unui raţionament logic și matematic în situaţii practice de viața de zi cu zi.

Concluzii

Așadar, în prezent, în România, așa cum o arată practicile:

• Matematica este o disciplină în care predomină predarea centrată și bazată pe memorarea de regului, formule și definiții
• Elevii nu fac corelații între matematică și alte discipline și nici cu aplicarea acesteia în rezolvarea situațiilor problemă din viața reală de aceea, aplicațiile matematice sunt stereotipe;
• Tehnologia modernă de predare nu este folosită.

Întrebări de întrebat și gânduri de gândit

Cum sunt reflectate aceste tendințe, studii și recomandări internaționale, evaluări naționale și internaţionale în adaptarea programelor de formare profesională a profesorilor, de realizare a curriculei, programei și manualelor școlare?

Care este planul concret de măsuri care ar trebui luate în această direcție?