Matematica este despre momente AHA!

De trei ani lucrez matematică la atelierele AHA!, cu copii între 7 și 13 ani. De trei ani încerc să le arăt acestor copii că matematica nu este doar despre „mate”, aşa cum par ei să creadă după orele de la şcoală.

Despre copii și părinți

La atelierele noastre, învățăm matematica prin momente AHA!, folosind elemente vizuale și noțiuni practice de matematică aplicată în viața reală. Avem o lume specială, a noastră: explorăm o planetă și ne împrietenim cu locuitorii ei, învățându-le limba și felul de comunicare. Copiii rețin mai ușor lucruri atunci când ele devin poveşti și atunci când asociază mesajele cu emoții.

Părinții îmi transmit acelaşi mesaj, de fiecare dată: „Nu înțelege ce i se cere! Nu e bun la matematică. Nu vrea să învețe. Nu-i place”. Apoi, îmi vorbesc despre notele de la școală și despre evaluările care se apropie.

Iar copiii intră obedienți în micul nostru spațiu de lucru, care are şi saltele pe lângă dotările mai obişnuite pentru o sală de curs (tabla, videoproiector, scaune cu pupitru…). Le văd teama în priviri, nu știu exact la ce să se aștepte, abia dacă articulează câteva cuvinte. Se așază pe scaune cu un caiet de matematică și un creion în față, deși le spun că pot să stea cât mai comod, oriunde doresc să se așeze. Dar așa i-am învățat, nu? Să stea în bănci, cuminți, și să aștepte să li se spună ce au de făcut.

La primul atelier, se așteaptă să primească un test prin care să li se confirme nivelul de cunoștințe. Dar asta ar însemna să le transmit mesajul că matematica este despre performanță și răspunsuri corecte, pe când eu doresc să le transmit că matematica este ușoară, frumoasă și accesibilă tuturor. Și că matematica este mai ales despre încredere în sine. Ca să poate înțelege matematica, e nevoie să-şi schimbe perspectiva generală asupra lucrurilor.

Cel mai uşor îmi este atunci când copiii comunică cu mine, îmi spun deschis ce gândesc și, mai ales, cum gândesc, pentru că așa pot să intervin cel mai ușor. De multe ori facem greșeala să nu îi ascultăm cum gândesc și să le spunem: „Ai greșit!”. Dacă urmăriţi privirea unui copil atunci când primește acest mesaj, puteţi observa cât de pierdută este. El nu știe ce a greșit, unde anume trebuie să schimbe ceva, iar în mintea lui se înfiripă gândul: „Nu sunt bun la matematică și nici nu o să mă descurc vreodată cu aşa ceva”.

Emoții

Primul atelier de AHA!Mate este despre cum se simt copiii, ce le place, ce îi descurajează, de ce le este teamă, ce cred ei despre matematică. Copiii vin cu gânduri prestabilite, care nu sunt ale lor, ci doar și le-au asumat, așa cum le-au fost transmise de către școală („Matematica înseamnă calcul și rapiditate”) și mai ales de către părinți („Nu ești bun la matematică! Nici mie nu mi-a plăcut matematica”).

Cei mai mulţi dintre ei îmi spun că, în clasele primare, le plăcea matematica, că era ușoară și pe înțelesul lor. În timp, însă, şi mai ales la gimnaziu, ea a devenit grea și abstractă, pentru că problemele ei ascund înțelesuri fără de înțeles. Şi de aici am tras concluzia aceasta: copiilor le place să învețe, de fapt, lor nu le place să NU înțeleagă.

Relații

La atelierul următor, le vorbesc despre cum se regăsește matematica în viața de zi cu zi. Vorbim despre muzică, plante, fenomene ale naturii, opere de artă, ajungem la egipteni, la grecii antici… Sunt fascinați și curioși să afle cât mai multe. Şi uite-aşa, uşor uşor, ajungem să vorbim despre Fibonacci și despre Societatea Secretă a lui Pitagora.

Copiii sunt dornici să vorbească, în realitate, și curioși să afle despre minunata lume a matematicii. Îi observ, din felul în care vorbesc, că deja încep să capete încredere în ei, iar asta le dă speranță.

Acum e momentul să fac primul pas. Mă simt ca atunci când primul om a pus piciorul pe Lună atunci când le spun aşa ceva: „Matematica lucrează cu cifre, numere și relațiile dintre ele, prin operații matematice. Cu cât numerele cresc sau descresc mai mult, e nevoie de operații mai complexe, care să ne scutească de efortul de a scrie multe cifre. Algebra ne ajută să descoperim necunoscute, tipare și să facem previziuni, cum sunt cele meteorologice, de exemplu”.

I-am cucerit! Matematica prinde viață, capătă culoare și are utilitate. Dar parcă tot grea este…Urmează etapa a doua din călătoria noastră. Avem nevoie să învățăm limbajul matematic. E vorba despre limbajul pe care îl regăsim în problemele de matematică care ne dau atâta bătaie de cap. Fiecărui cuvânt îi atribuim o operație, astfel că fiecare text cu care lucrăm îl transcriem în operații matematice. După ce facem acest lucru, 60% din problemă este rezolvată.

Încredere

De fiecare dată, încep cu probleme ușoare, tocmai pentru a le transmite mesajul că pot și că este ușor. Au nevoie să își dezvolte încrederea în ei. Odată ce simt că pot, își doresc mai mult. Și abia atunci începem să creștem gradul de dificultate. Discutăm enunțurile, analizăm împreună datele, argumentăm cum gândim, punem întrebări, formulăm răspunsuri. Totul este o provocare, iar copiilor le plac provocările. Nu mai simt presiunea timpului scurt și a răspunsurilor greșite. Desigur că la școală vor trebui să facă faţă şi acestor cerinţe, însă rapiditatea și răspunsurile corecte vin odată cu încrederea în ceea ce faci și prin exercițiu repetat, de la ușor la greu.

Când ajungem la un punct în care știu că pot să cresc gradul de dificultate, formulez cam aşa: „Am găsit o problemă mai complicată, nu cred că vom reuși să o rezolvăm…”. Deja, micii mei exploratori se simt capabili să exploreze noi culmi, și afirmațiile mele nu îi descurajează, ci dimpotrivă doresc să arate că pot.

Când vremea este frumoasă, ținem atelierele în parc, retrași undeva, într-un foișor, în mijlocul lumii dezlănțuite. Este de fapt un exercițiu de concentrare și atenție pe care îl fac intenționat, pentru a-i învăța să se detașeze de ce e în jurul lor atunci când au ceva de lucrat.

Puțin câte puțin, copiii încep să înțeleagă și să îndrăgească matematica. Meritul le aparține și, la AHA!Mate, ei învață că „pot atunci când doresc”, că „reușesc atunci când încearcă” și că performanțele lor se bazează pe faptul că acum ei privesc altfel matematica, față de atunci când ne-am întâlnit prima dată.

Regulile simple asigură succesul atelierelor

Foarte important, la atelierele AHA!Mate, am dezvoltat împreună câteva reguli simple de lucru, pe care le respectăm cu toții:

Nimeni nu greșește, toata lumea încearcă. Să greșești este normal, să nu te verifici reprezintă o greșeală.
Spunem ce gândim în timp ce lucrăm, pentru că astfel putem să intervenim în procesul de lucru și să rezolvăm erorile, și nu asupra rezultatelor obținute.
Noi nu spunem „Nu știu”, ci „Nu știu ÎNCĂ”.
Lucrăm în echipă, colaborăm și ne ajutăm reciproc.

AHA!Mate este despre mentalitate, de aceea nu de puține ori la atelierele mele participă și părinții.

E important ca mesajul AHA! să fie transmis și acasă, astfel încât copiii să dezvolte și să mențină o relație pozitivă cu matematica. Pentru părinți, am scris o scrisoare în care le vorbesc despre limbajul potrivit atunci când doresc să își ajute copiii.

M-aş bucura ca experienţa noastră să fie de folos cât mai multor părinţi şi copii. Şi să nu uitaţi, dragi adulţi: oferiţi-le copiilor cât mai multe momente AHA!, pentru o învăţare uşoară, eficientă şi memorabilă!

Scrisoare AHA! Mate către părinți

Dragi părinți,

Ne dorim să construim modele pozitive și să găsim metode eficiente pentru a ne ajuta și încuraja copiii. Aceste provocări pot părea a fi foarte diferite de cele cu care suntem obișnuiți, dar este foarte important ca aceste mesaje să continue să fie transmise acasă, astfel încât copiii să dezvolte și să mențină o relație pozitivă cu matematica.

MESAJE	CE ÎNSEAMNĂ	CUM POȚI SĂ AJUȚI
Toți copiii sunt capabili să atingă cel mai înalt nivel în matematică	● Copiii nu sunt grupați după realizările lor. ● Toți copiii beneficiază de aceleași metode de lucru. ● Lăudați efortul și ideile, nu corectitudinea. ● Copiii exprimă auto-credință și încredere.	● Nu împărtășiți experiențele personale negative pe care le-ați avut cu matematica. ● Spune: “Eu cred în tine” și “Știu că poți face asta”.
*Greșelile sunt valoroase*	● Copiii împărtășesc idei chiar și atunci când greșesc. ● Încercați să înțelegeți mai degrabă decât să corectați. ● Copiii sunt încurajați să aibă puncte de vedere proprii. ● Copiii învață mai ales din greșeli.	● Încurajați copiii: o Să încerce – “Încearcă! Cum ai rezolva?” o Să argumenteze logica gândirii: “Cum ai ajuns la acest rezultat?” o Să verifice rezultatul o Atunci când, prin verificare, se ajunge la un răspuns incorect: “Unde crezi că a apărut eroarea?”
Matematica înseamnă creativitate și argumentare	● Copiii își extind munca și investighează ideile. ● Copiii desenează sau construiesc raționamente atunci când explică. ● Copiii își susțin ideile / strategiile reoferindu-se la lecții sau subiecte anterioare. ● Copiii conectează ideile propri la ideile altora. ● Copiii își conectează ideile la evenimentele din viața lor.	● Încurajați copilul să deseneze sau să utilizeze gesturi pentru a ilustra gândirea. ● Întrebați, “La ce te face să te gândești această problemă?”
Întrebările sunt importante	● Copiii își extind munca și investighează ideile. ● Copiii pun întrebări. ● Copiii au nevoie de timp pentru a înțelege o sarcină nouă.	● Stimulați curiozitatea atunci când rezolvați probleme – întrebați: “Ce observi? Ce te întrebi?” ● Invitați-vă copilul să fie creativ – spuneți: “Nu m-am gândit niciodată la așa ceva”. ● Evitați stresul metodelor de memorare – întrebați: : “Cum vezi ideea asta? De ce crezi că va funcționa?
*Procesul și rezultatele*	● Rezolvarea unei probleme înseamnă găsirea rezultatului corect. ● Rezultatul corect se bazează pe un proces de gândire parcurs pas cu pas.	● Încurajați copiii, fără a le spune că greșesc atunci când lucrează la o problemă de matematică – încercați să găsiți logica în gândirea lor. ● Evitați să oferiți soluția pentru a vă ajuta atunci când copiii se blochează – întrebați: “Cum putem înțelege acest lucru?”
*Puterea lui “ÎNCĂ”*	● Copiilor nu le place să nu înțeleagă ceva. ● Atunci când copiii nu știu sau nu înțeleg spun “Nu pot”. Ei refuză să gândească sau să încerce să găsească o rezolvare.	● Dezvoltați o atitudine pozitivă și de sprijin, empatizând cu starea copilului: “Nu știi ÎNCĂ! Hai să rezolvăm împreună”
*Mentalitatea flexibilă*	● Copiii acceptă cu ușurință provocările și perseverează atunci când vine vorba de învățare, sau nu? Sunt ”motivați” sau “opun rezistență”	● Stimulați și încurajați o gândire flexibilă prin tot ceea ce a fost mai sus menționat

Cel mai important lucru pe care îl puteți face pentru copilul dvs. este acela de a-l încuraja că abilitățile și inteligența pot să crească și să se schimbe dacă sunt însoțite de practică și de învățarea de noi strategii de rezolvare a problemelor.

Aveți încredere în copilul dumneavoastră, în greșelile și în dorința lui de a învăța. Această încredere îi va modela viitorul.

Cu drag,

AHA! Mate

Scrisoarea către părinți – Descarcă în format PDF de aici

Aha Mate

Matematica este despre momente AHA!